Discursul Majestatii Sale Regelui Mihai I in fata Camerelor reunite ale Parlamentului Romaniei, tinut cu prilejul jubileului sau de 90 de ani
Doamnelor si domnilor senatori si deputati,
Sunt mai bine de saizeci de ani de cand m-am adresat ultima oara natiunii romane de la tribuna Parlamentului. Am primit cu bucurie si cu speranta invitatia reprezentantilor legitimi ai poporului.
Prima noastra datorie astazi este sa ne amintim de toti cei care au murit pentru independenta si libertatile noastre, in toate razboaiele pe care a trebuit sa le ducem si in evenimentele din Decembrie 1989, care au daramat dictatura comunista. Nu putem avea viitor fara a respecta trecutul nostru.
Ultimii douazeci de ani au adus democratie, libertati si un inceput de prosperitate. Oamenii calatoresc, isi implinesc visele si incearca sa-si consolideze familia si viata, spre binele generatiilor viitoare. Romania a evoluat mult in ultimele doua decenii.
Mersul Romaniei europene de astazi are ca fundament existenta Parlamentului. Drumul nostru ireversibil catre Uniunea Europeana si NATO nu ar fi fost posibil fara actiunea, intru libertate si democratie, a Legislativului romanesc de dupa anul 1989.
Dar politica este o sabie cu doua taisuri. Ea garanteaza democratia si libertatile, daca este practicata in respectul legii si al institutiilor. Politica poate insa aduce prejudicii cetateanului, daca este aplicata in dispretul eticii, personalizand puterea si nesocotind rostul primordial al institutiilor Statului.
Multe domenii din viata romaneasca, gospodarite competent si liber, au reusit sa mearga mai departe, in ciuda crizei economice: micii intreprinzatori si companiile mijlocii, tinerii si profesorii din universitati, licee si scoli, cei din agricultura.
Incearca sa-si faca datoria oamenii de arta, militarii, diplomatii si functionarii publici, desi sunt puternic incercati de lipsa banilor si descurajati institutional. Isi fac datoria fata de tara institutii precum Academia Romana si Banca Nationala, desi vremurile de astazi nu au respectul cuvenit fata de ierarhia valorilor din societatea romanesca.
Sunt mahnit ca, dupa doua decenii de revenire la democratie, oamenii batrani si cei bolnavi sunt nevoiti sa treaca prin situatii injositoare.
Romania are nevoie de infrastructura. Autostrazile, porturile si aeroporturile moderne sunt parte din forta noastra, ca stat independent. Agricultura nu este un domeniul al trecutului istoric, ci al viitorului. Scoala este si va fi o piatra de temelie a societatii.
Regina si cu mine, alaturi de Familia noastra, vom continua sa facem ceea ce am facut intotdeauna: vom sustine interesele fundamentale ale Romaniei, continuitatea si traditiile tarii noastre.
Nu m-as putea adresa natiunii fara a vorbi despre Familia Regala si despre importanta ei in viata tarii. Coroana regala nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unica a independentei, suveranitatii si unitatii noastre. Coroana este o reflectare a Statului, in continuitatea lui istorica, si a Natiunii, in devenirea ei. Coroana a consolidat Romania prin loialitate, curaj, respect, seriozitate si modestie.
Doamnelor si domnilor senatori si deputati,
Institutiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci si de etica, simt al datoriei. Iubirea de tara si competenta sunt criteriile principale ale vietii publice. Aveti incredere in democratie, in rostul institutiilor si in regulile lor!
Lumea de maine nu poate exista fara morala, fara credinta si fara memorie. Cinismul, interesul ingust si lasitatea nu trebuie sa ne ocupe viata. Romania a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil si generos.
In anul 1989, in ajutorul Romaniei s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adaugat sacrificiului tinerilor de a inlatura o tiranie cu efect distrugator asupra fiintei natiunii. A sosit momentul, dupa douazeci de ani, sa avem un comportament public rupt complet si definitiv de naravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agatarea de putere si bunul plac nu au ce cauta in institutiile romanesti ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989.
Se cuvine sa rezistam prezentului si sa ne pregatim viitorul. Uniti intre noi si cu vecinii si fratii nostri, sa continuam efortul de a redeveni demni si respectati.
Am servit natiunea romana de-a lungul unei vieti lungi si pline de evenimente, unele fericite si multe nefericite. Dupa 84 de ani de cand am devenit Rege, pot spune fara ezitare natiunii romane: Cele mai importante lucruri de dobandit, dupa libertate si democratie, sunt identitatea si demnitatea. Elita romaneasca are aici o mare raspundere.
Democratia trebuie sa imbogateasca arta carmuirii, nu sa o saraceasca. Romania, ca si toate tarile din Europa, are nevoie de carmuitori respectati si priceputi.
Nu trebuie niciodata uitati romanii si pamanturile romanesti care ne-au fost luate, ca urmare a impartirilor Europei in sfere de influenta. Este dreptul lor sa decida daca vor sa traiasca in tara noastra sau daca vor sa ramana separati.
Europa de astazi este un continent in care popoarele si pamanturile nu se schimba ca rezultat al deciziilor politicienilor. Juramantul meu a fost facut si continua sa fie valabil pentru toti romanii. Ei sunt toti parte a natiunii noastre si asa vor ramane totdeauna.
Sta doar in puterea noastra sa facem tara statornica, prospera si admirata in lume.
Nu vad Romania de astazi ca pe o mostenire de la parintii nostri, ci ca pe o tara pe care am luat-o cu imprumut de la copiii nostri.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!
(Sursa: www.hotnews.com)
marți, 25 octombrie 2011
luni, 24 octombrie 2011
Gheorghe Ciuhandu: LA MULŢI ANI, MAJESTATE!
Majestate,
Ziua de 25 Octombrie ne readuce aminte tuturor de eforturile Majestăţii Voastre întreprinse de-a lungul istoriei pentru a menţine România liberă de orice intervenţie străină. Ne readuce aminte de loialitatea pe care aţi arătat-o poporului român chiar şi în momentele dificile în care aţi fost nevoit să părăsiţi Ţara pentru a împiedica, sacrificându-vă, un conflict cu consecinţe greu de prevăzut.
În ciuda faptului că aţi plecat din ţară, aţi reprezentat întotdeauna o oază de speranţă pentru români. Astăzi vă găsim tot în slujba poporului român. Instituţia Casei Regale a evoluat, s-a adaptat vremurilor, iar Majestatea Voastră a dovedit că nu va abdica niciodată de la slujirea poporului şi a Ţării.
Nu întâmplător ziua de 25 Octombrie este şi Ziua Armatei Române – puţini ştiu, însă, că această zi este sărbătoarea Armatei deoarece militarii români v-au dedicat eliberarea Transilvaniei de Nord.
În acest an, ziua de 25 octombrie este una cu totul şi cu totul specială, dat fiind faptul că întreaga Ţară poate să fie alături de Majestatea Voastră cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viaţă. Faptul că sunteţi aici, cu noi, în acest moment, este poate cea mai bună dovadă că, dincolo de forma de guvernământ, Familia Regală a reuşit să învingă sistemul care a încercat să vă elimine din conştiinţa publică a neamului românesc.
În calitate de primar al oraşului Timişoara, oraş al cărui Cetăţean de Onoare sunteţi, permiteţi-mi, Majestate, ca astăzi, când împliniţi frumoasa vârstă de 90 de ani, să vă doresc sănătate, fericire şi încă mulţi ani în slujba României şi a poporului român.
Gheorghe Ciuhandu
Preşedinte CNC-PNŢCD
Primarul Municipiului Timişoara
Timişoara, 24 octombrie 2011
(sursa: Bârlogul PNȚCD)
Ziua de 25 Octombrie ne readuce aminte tuturor de eforturile Majestăţii Voastre întreprinse de-a lungul istoriei pentru a menţine România liberă de orice intervenţie străină. Ne readuce aminte de loialitatea pe care aţi arătat-o poporului român chiar şi în momentele dificile în care aţi fost nevoit să părăsiţi Ţara pentru a împiedica, sacrificându-vă, un conflict cu consecinţe greu de prevăzut.
În ciuda faptului că aţi plecat din ţară, aţi reprezentat întotdeauna o oază de speranţă pentru români. Astăzi vă găsim tot în slujba poporului român. Instituţia Casei Regale a evoluat, s-a adaptat vremurilor, iar Majestatea Voastră a dovedit că nu va abdica niciodată de la slujirea poporului şi a Ţării.
Nu întâmplător ziua de 25 Octombrie este şi Ziua Armatei Române – puţini ştiu, însă, că această zi este sărbătoarea Armatei deoarece militarii români v-au dedicat eliberarea Transilvaniei de Nord.
În acest an, ziua de 25 octombrie este una cu totul şi cu totul specială, dat fiind faptul că întreaga Ţară poate să fie alături de Majestatea Voastră cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viaţă. Faptul că sunteţi aici, cu noi, în acest moment, este poate cea mai bună dovadă că, dincolo de forma de guvernământ, Familia Regală a reuşit să învingă sistemul care a încercat să vă elimine din conştiinţa publică a neamului românesc.
În calitate de primar al oraşului Timişoara, oraş al cărui Cetăţean de Onoare sunteţi, permiteţi-mi, Majestate, ca astăzi, când împliniţi frumoasa vârstă de 90 de ani, să vă doresc sănătate, fericire şi încă mulţi ani în slujba României şi a poporului român.
Gheorghe Ciuhandu
Preşedinte CNC-PNŢCD
Primarul Municipiului Timişoara
Timişoara, 24 octombrie 2011
(sursa: Bârlogul PNȚCD)
miercuri, 12 octombrie 2011
S-A STINS ULTIMUL PATRIARH AL P.N.Ţ.C.D.
“Ce pot să mai fac dragul meu? …Mai am o bucăţică de suflet şi sunt gata să v-o dau, numai să aduceţi partidul unde trebuie!“
P.N.Ţ.C.D. anunţă cu durere încetarea din viaţă a lui Ion Diaconescu, ultimul Patriarh al ţărăniştilor, care a marcat în mod decisiv viaţa politică a ţării noastre.
El se alătură unui veritabil Panteon ţărănist ce reuneşte sus, în ceruri acum, nişte personalităţi fără de care democraţia în România, nu poate fi concepută : Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu şi Ion Raţiu.
Aşa cum în perioada interbelică Iuliu Maniu şi Ion Mihalache şi-au impresionat contemporanii prin intransigenţa lor morală, după 1989, Ion Diaconescu a deschis alături de Corneliu Coposu, perspectiva asupra unui alt mod de a face politică prin discreţie, eleganţă, umor bine temperat şi credinţă în viitorul ţării.
Această credinţă a fost legată de misiunea unică investită şi încredinţată PNŢCD, partidul care se confundă cu viaţa sa.
Pentru P.N.Ţ.C.D. Ion Diaconescu a făcut 17 ani de temniţă, presăraţi prin toate colţurile ţării.
Cele mai sinistre experienţe, cum au fost cele de la Aiud, minele de plumb din Maramureş (unde a şi contactat boala care l-a urmărit toată viaţa), Râmnicu- Sărat, domiciliul obligatoriu din comuna Rubla, au fost depăşite, sublimate şi transfigurate de către Preşedintele Onoarei noastre, printr-un omenesc plin de umor şi candoare, în fond cel mai potrivit remediu pentru o perioadă marcată de mineriade, ură şi resentimente.
Fostul absolvent al Institutului Politehnic din Bucureşti, reface PNŢ-ul alături de Corneliu Coposu după Revoluţie, marcând cele mai faste momente ale sale din postura de Preşedinte al P.N.Ţ.C.D, Preşedinte al C.D.R. şi Preşedinte al Camerei Deputaţilor.
În toate aceste ipostaze Ion Diaconescu ne-a lăsat moştenirea sa cea mai importantă, cea a unui om politic descins parcă din alte vremi, liber de frustrări, ce inducea prin simpla sa prezenţă linişte, pace şi calm…în fond, câteva elemente de negăsit acum în spaţiul public.
Nu cu mult timp înainte de a trece la cele veşnice mi-a spus cât de mult şi-ar dori să vadă partidul său de suflet revenit în politica activă.
Mă găseam în sufrageria sa, alături de nepotul domniei sale, domnul Gheorghe Marinescu, atunci când mi-a spus: “Ce pot să mai fac Dragul Meu? …Mai am o bucăţică de suflet şi sunt gata să v-o dau, numai să aduceţi partidul unde trebuie! “
Continua în felul său testamentul politic lasat lui, în directă decendenţă, de către Iuliu Maniu şi Corneliu Coposu.
Într-un moment atât de greu pentru noi, aş vrea să mi-l închipui pe Ion Diaconescu fericit. Şi-a împlinit destinul jalonând reîntoarcerea țării spre mai bine.
Dumnezeu să îl odihnească !
Condoleanţe familiei îndurerate , tuturor ţărăniştilor şi românilor pe care Ion Diaconescu i-a reprezentat cu onoare, demnitate şi discreţie.
Victor Ciorbea
Preşedinte al PNŢCD
PNTCD ii anunta pe toti romanii care s-au simtit reprezentati de onoarea, demnitatea si discretia dlui presedinte Ion Diaconescu ca isi pot lua ramas bun de la aceasta la sediul PNTCD din Bd Carol I nr 24 incepand de miercuri orele 10 00. O carte de condoleante va fi disponibila pentru cei care doresc sa isi exprime sentimentele cu acest prilej.
Slujba religioasa va avea loc joi in jurul orei 14 la Biserica Sf Spiridon iar inmormantarea la Cimitirul Bellu.
Dumnezeul sa il odihneasca!
Departamentul de comunicare al PNTCD
P.N.Ţ.C.D. anunţă cu durere încetarea din viaţă a lui Ion Diaconescu, ultimul Patriarh al ţărăniştilor, care a marcat în mod decisiv viaţa politică a ţării noastre.
El se alătură unui veritabil Panteon ţărănist ce reuneşte sus, în ceruri acum, nişte personalităţi fără de care democraţia în România, nu poate fi concepută : Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu şi Ion Raţiu.
Aşa cum în perioada interbelică Iuliu Maniu şi Ion Mihalache şi-au impresionat contemporanii prin intransigenţa lor morală, după 1989, Ion Diaconescu a deschis alături de Corneliu Coposu, perspectiva asupra unui alt mod de a face politică prin discreţie, eleganţă, umor bine temperat şi credinţă în viitorul ţării.
Această credinţă a fost legată de misiunea unică investită şi încredinţată PNŢCD, partidul care se confundă cu viaţa sa.
Pentru P.N.Ţ.C.D. Ion Diaconescu a făcut 17 ani de temniţă, presăraţi prin toate colţurile ţării.
Cele mai sinistre experienţe, cum au fost cele de la Aiud, minele de plumb din Maramureş (unde a şi contactat boala care l-a urmărit toată viaţa), Râmnicu- Sărat, domiciliul obligatoriu din comuna Rubla, au fost depăşite, sublimate şi transfigurate de către Preşedintele Onoarei noastre, printr-un omenesc plin de umor şi candoare, în fond cel mai potrivit remediu pentru o perioadă marcată de mineriade, ură şi resentimente.
Fostul absolvent al Institutului Politehnic din Bucureşti, reface PNŢ-ul alături de Corneliu Coposu după Revoluţie, marcând cele mai faste momente ale sale din postura de Preşedinte al P.N.Ţ.C.D, Preşedinte al C.D.R. şi Preşedinte al Camerei Deputaţilor.
În toate aceste ipostaze Ion Diaconescu ne-a lăsat moştenirea sa cea mai importantă, cea a unui om politic descins parcă din alte vremi, liber de frustrări, ce inducea prin simpla sa prezenţă linişte, pace şi calm…în fond, câteva elemente de negăsit acum în spaţiul public.
Nu cu mult timp înainte de a trece la cele veşnice mi-a spus cât de mult şi-ar dori să vadă partidul său de suflet revenit în politica activă.
Mă găseam în sufrageria sa, alături de nepotul domniei sale, domnul Gheorghe Marinescu, atunci când mi-a spus: “Ce pot să mai fac Dragul Meu? …Mai am o bucăţică de suflet şi sunt gata să v-o dau, numai să aduceţi partidul unde trebuie! “
Continua în felul său testamentul politic lasat lui, în directă decendenţă, de către Iuliu Maniu şi Corneliu Coposu.
Într-un moment atât de greu pentru noi, aş vrea să mi-l închipui pe Ion Diaconescu fericit. Şi-a împlinit destinul jalonând reîntoarcerea țării spre mai bine.
Dumnezeu să îl odihnească !
Condoleanţe familiei îndurerate , tuturor ţărăniştilor şi românilor pe care Ion Diaconescu i-a reprezentat cu onoare, demnitate şi discreţie.
Victor Ciorbea
Preşedinte al PNŢCD
PNTCD ii anunta pe toti romanii care s-au simtit reprezentati de onoarea, demnitatea si discretia dlui presedinte Ion Diaconescu ca isi pot lua ramas bun de la aceasta la sediul PNTCD din Bd Carol I nr 24 incepand de miercuri orele 10 00. O carte de condoleante va fi disponibila pentru cei care doresc sa isi exprime sentimentele cu acest prilej.
Slujba religioasa va avea loc joi in jurul orei 14 la Biserica Sf Spiridon iar inmormantarea la Cimitirul Bellu.
Dumnezeul sa il odihneasca!
Departamentul de comunicare al PNTCD
sâmbătă, 8 octombrie 2011
PNȚCD la 85 de ani - o lecție de istorie
Pe 10 octombrie anul acesta PNȚCD aniversează 85 de ani de la înființare. Cu această ocazie vă prezint în acest articol ISTORIA PNȚCD, preluată de pe site-ul oficial al partidului, www.pntcd.eu. O lectură destul de lungă, dar utilă.
LA MULȚI ANI, PNȚCD!
_______________________________________________________
ISTORIA PNȚCD
I. PARTIDUL NAȚIONAL ROMÂN
I.1. Înființare
Începuturile Partidului Naţional Român (PNR) se regăsesc în istoria românilor transilvăneni, în lupta pentru drepturile lor legitime, individuale şi naţionale. Principiile pe care avea să fie mai târziu zidit PNR au fost enunţate de către Simion Bărnuţiu, la Blaj. Astfel, la 5/17 mai 1848, Adunarea Naţională de la Blaj a votat programul politic în 16 „punturi” al poporului român din Transilvania, care a stat la baza programului Partidului Naţional Român, printre care libertatea, egalitatea şi independenţa naţională, independenţa bisericii, asigurarea libertăţii individuale, înfiinţarea de şcoli româneşti de toate gradele ş.a.
Nevoia de închegare a unui partid românesc a fost impusă de încorporarea Transilvaniei la Ungaria (1865) şi de constituirea monarhiei bicefale austro-ungare (1867).
Partidul Naţional Român din Transilvania, exponent al tradiţionalei lupte naţionale, s-a constituit în anul 1869:
__________________________________________________________
Pentru nefericita situație în care, din păcate, partidul se află de peste 3 ani, în prezent fiind împărțit în 3 aripi, vă invit să parcurgeți o Radiografie a PNȚCD: 2008-2011.
LA MULȚI ANI, PNȚCD!
_______________________________________________________
ISTORIA PNȚCD
I. PARTIDUL NAȚIONAL ROMÂN
I.1. Înființare
Începuturile Partidului Naţional Român (PNR) se regăsesc în istoria românilor transilvăneni, în lupta pentru drepturile lor legitime, individuale şi naţionale. Principiile pe care avea să fie mai târziu zidit PNR au fost enunţate de către Simion Bărnuţiu, la Blaj. Astfel, la 5/17 mai 1848, Adunarea Naţională de la Blaj a votat programul politic în 16 „punturi” al poporului român din Transilvania, care a stat la baza programului Partidului Naţional Român, printre care libertatea, egalitatea şi independenţa naţională, independenţa bisericii, asigurarea libertăţii individuale, înfiinţarea de şcoli româneşti de toate gradele ş.a.
Nevoia de închegare a unui partid românesc a fost impusă de încorporarea Transilvaniei la Ungaria (1865) şi de constituirea monarhiei bicefale austro-ungare (1867).
Partidul Naţional Român din Transilvania, exponent al tradiţionalei lupte naţionale, s-a constituit în anul 1869:
- la 26 ianuarie/7 februarie 1869, fruntaşii politici ai românilor bănăţeni, adunaţi la Timişoara, au întemeiat Partidul Naţional Român din Banat şi Ungaria, au hotărât să participe „activ”, adică şi electoral, la viaţa politică şi au ales în fruntea lor pe Alexandru Mocioni;
- la 23-24 februarie/7-8 martie 1869, la Miercurea Sibiului s-a ţinut o conferinţă naţională a fruntaşilor politici ai românilor din Transilvania, în cursul căreia s-a constituit Partidul Naţional Român din Transilvania, sub conducerea lui Ilie Măcelariu, şi s-a adoptat „pasivismul” ca tactică politică, urmând ca partidul să se abţină de a participa la lupta electorală inegală din Austro-Ungaria, dar continuând lupta politică naţională.După nici o lună de la înfiinţarea acestor partide, la 23 martie/3 aprilie 1869, autorităţile au interzis activitatea lor, pe motivul că nu pot exista „partide naţionale” (prima interdicţie a PNR).Câţiva ani mai târziu, la 30 aprilie-2 mai/12-14 mai 1881, cercurile electorale ale românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, întrunite la Sibiu, au hotărât unificarea Partidului Naţional Român din Banat şi Ungaria cu Partidul Naţional Român din Transilvania într-un singur partid, sub numele de Partidul Naţional Român din Transilvania, care a proclamat ca tactică de luptă politică „activismul”.
Citiți continuarea aici.
__________________________________________________________
Pentru nefericita situație în care, din păcate, partidul se află de peste 3 ani, în prezent fiind împărțit în 3 aripi, vă invit să parcurgeți o Radiografie a PNȚCD: 2008-2011.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)