Constat în perioada post-decembristă două momente cel puţin jenante provocate de doi preşedinţi ai României – proveniţi din două aripi ale FSN – privitoare la regele Mihai:
1. 1992: Interdicţia de a se întoarce în ţară pe o perioadă de 5 ani impusă regelui Mihai, în urma îngrijorării preşedintelui Iliescu privitoare la popularitatea regelui, întâmpinat la revenirea în România de peste un milion de oameni.
2. 2011: Recentul "punct de vedere" al lui Traian Băsescu conform căruia regele ar fi fost „slugă la ruşi”, vinovat de „trădare” (fragmentul din emisiune aici)
Constat şi paragraful dintr-un manual de istorie a românilor pentru clasa a XII a, care prezintă instaurarea comunismului în România, ce cuprinde numai 16 rânduri, în încheierea căruia abdicarea regelui şi instaurarea republicii ocupă ultimele trei propoziţii, adică aproximativ două rânduri: "regele Mihai I a fost obligat, la 30 decembrie 1947, să abdice. România devenea republică populară". (vezi extrasul din manual aici – necesita logare la Facebook). DOUĂ RÂNDURI. Asta după ZECI de ani de îndoctrinare antimonarhică la care am fost supuşi.
Ce vreau să subliniez prin acest articol? În primul rând, interpretarea sumară, superficială şi grosieră - chiar de-a dreptul grosolană - a unui moment important şi extrem de dificil din istoria României, la care preşedintele României ar fi trebuit să se refere în cu totul şi cu totul alţi termeni, chiar dacă are un „punct de vedere” personal. Punct de vedere la care un elev de clasa a XII a – incitat de afirmaţiile preşedintelui ţării – nu ar putea contra-argumenta, dacă ar lua ca reper manualul de istorie după care învaţă la şcoală.... Acesta este al doilea lucru pe care vreau să-l subliniez.
Şi, pentru că manualul de istorie rezumă totul în două rânduri, dacă vă interesează, dragi cititori, relatările diplomaţilor francezi ai vremii referitoare la momentul 30 decembrie 1947, le puteţi asculta aici: înregistrare audio pe europalibera.org
Închei acest articol cu o întrebare retorică: oare Traian Băsescu ce ar fi făcut în locul regelui Mihai la 30 decembrie 1947?
Abdicarea regelui are tipicul iesirii din istorie a lui Carl Severing si instaurarea dictaturii in Germania:
RăspundețiȘtergerehttp://camarasdelumini.wordpress.com/2011/06/24/onoarea-la-romani/
Domnule Cantemir,
RăspundețiȘtergereAdevărul este că, indiferent de reacţia regelui, cu sau fără abdicarea sa, cu sau fără plecarea sa, cu sau fără eventualul martiriu asumat, cu sau fără cei 1000 de studenţi, cu sau fără pistolul acela - încărcat sau neîncărcat - CĂRŢILE ERAU JUCATE DE MULT, regele NU mai putea schimba NIMIC în acel moment, sacrificiul său - dacă l-ar fi făcut - ar fi fost INUTIL, ar fi fost chiar o prostie absurdă şi inutilă. Credeţi că aici e vorba de "curaj în faţa morţii"? Nu, e vorba mai degrabă de inconştienţă - în cazul nefericit în care şi-ar fi asumat o moarte stupidă, fără finalitate. Ce utilitate ar fi avut moartea regelui, atunci ori mai târziu (căci fără îndoială comuniştii l-ar fi lichidat ulterior, dacă nu o făceau chiar atunci)? Trăind şi reprezentând România cu cinste în Europa a făcut MULT mai bine decât 100 de politicieni de pe scena politică actuală, oricare, luaţi la întâmplare...
Vă invit să lecturaţi şi articolul De ce regele Mihai trebuia să nu moară, aparţinând lui Val Vâlcu, aici: http://www.dcnews.ro/2011/06/de-ce-regele-mihai-trebuia-sa-nu-moara/
RăspundețiȘtergere